joi, 31 martie 2011

vile frumoase

eco
A fost construita de artistul Frank McKinney, care a gasit inspiratie in calatoriile sale prin Bali, Fiji, Tahiti si Hawaii.
Resedinta de lux are 7 camere, beneficiaza de spa cu cascada si include un bar in care a fost incorporat un acvariu imens.

Acqua Liana

10. Barbie Malibu Mansion - casa papusii Barbie, in marime naturala
Sau cel mai bun exemplu al design-ului pe care l-ar avea casa papusii Barbie, in marime naturala.
Cu ocazia aniversarii a 50 de ani de la lansarea pe piata a celebrei papusi, arhitectul Jonathan Adler a amenajat aceasta vila "fondanta".
Dotata cu propriul muzeu care include 25 de exemplare Barbie vintage, locuinta-fantezie este dotata cu diverse accesorii specifice cele mai celebre papusi din lume.

Barbie Mansion

Citeste si alte articole pe aceeasi tema

Casele de vacanta din Grecia, mai ieftine decat garsonierele din Bucuresti Ce-ati zice daca ati investi 20.000 sau 30.000 de euro intr-o casa si ati putea sa va recuperati investita in 3-4 ani?
Casele din lut pot fi adevarate opere de arta (Poze) Arhitectul elvetian Peter Vetsch semneaza designul inedit al unor case construite din pamant, bazate pe conceptele arhitecturii organice.
Casele "underground", un nou trend arhitectural (Poze) Doua firme de arhitectura din Olanda au colaborat pentru a construi o locuinta sub pamant, in Elvetia.

chimia

Chimia (din egipteană kēme (chem), însemnând „pământ”) este una din ştiinţele fundamentale, care studiază substanţele cu structura şi proprietăţile lor, urmărind în acelaşi timp modificările produse asupra acestora de reacţiile chimice.^[1] Întrucât toate substanţele sunt compuse din atomi, capabili să formeze molecule, studiul chimiei se axează în general pe interdependenţa dintre atomi şi molecule. Chimia modernă a evoluat din alchimie, urmând revoluţia chimică (1973).
Disciplinile cuprinse în chimie sunt grupate tradiţional după tipul de materie studiată sau tipul de studiu. Acestea includ chimia anorganică (studiul materiei anorganice), chimia organică (studiul materiei organice, vii), biochimia (studiul substanţelor găsite în organismele biologice, chimie fizică (studiile legate de energie despre sistemele chimice la scală macro-, moleculară şi submoleculară), electrochimie, chimia analitică (analiza mostrelor de material pentru a dobândi o înţelegere a compoziţiei chimice şi structurii acestuia) etc.. Multe alte discipline specializate au ieşit la suprafaţă în anii recenţi, ex. neurochimia - studiul sistemului nervos.

Deoarece pentru unii practicanţi, alchimia era o ocupaţie intelectuală, în timp, au excelat în acest domeniu. Paracelsus, spre exemplu, respingea teoria celor patru elemente şi cu o înţelegere destul de vagă a substanţelor chimice şi medicamentelor, a format o formă hibridă de alchimie şi ştiinţă, numită şi chemiatrie sau iatrochimie.^[12]
De asemenea, influenţe ale filozofilor cum ar fi Sir Francis Bacon sau René Descartes, care vroiau o anumită rigoare în matematică şi cereau eliminarea dogmelor şi subiectivismului din observaţiile ştiinţifice, au dus la revoluţia ştiinţifică. În chimie, ea a început cu Robert Boyle (1627-1691), care formulat ecuaţii precum Legea lui Boyle, cu privire la proprietăţile stării gazoase. Mai târziu au urmat legea conservării masei substanţelor în 1783 şi dezvoltarea teoriei atomice a lui John Dalton în ajurul anului 1800. Legea Conservării Masei a dus la reformularea chimiei bazată pe această lege dar şi teoria combustiei oxigenului, care a fost mult bazată pe baza cercetărilor lui Lavoiser. Acestea şi alte astfel de schimbări înţelese de largile mase de oameni au fost denumite generic revoluţia chimică. Contribuţiile lui Lavoisier au dus la ceea ce acum se numeşte chimie modernă - chimia studiată în instituţiile de învăţămând în toată lumea.

ce este viata

viata , ce este viata pt noi ???

Ce este viata ? o simpla intrebare la care raspunsul ar trebui sa fie la fel de simplu , dar cine va stii sa raspunda ? pot sa va dau cateva exemple :Viata e la fel cum ai interpreta in public un solo de vioara, invatad stiinta instrumentului pe masura ce canti. – Samuel ButlerViata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri. – John LennonPoti sa traiesti o suta de ani, daca renunti la toate acele lucruri care te fac sa-ti doresti sa traiesti atat. – Woody AllenDoar viata pe care o traim pentru altii este o viata ce merita sa fie traita. – Albert EnsteinViata este unoeri foarte zgarcita: trec zile, saptamani, luni si ani fara sa simti nimic nou. Totusi, odata ce se deschide o usa, o adevarata avalansa patrunde prin spatiul deschis. Acum nu ai nimic, iar in clipa urmatoare ai mai mult decat poti accepta. – Paulo CoelhoNu e adevarat ca viata este o nenorocire dupa alta; este o nenorocire continua. – Edna St. Vincent Millay

Fiecare zi pare prea scurta pentru toate gandurile pe care le gandesc, pentru toate plimbarile pe care vreau sa le fac, pentru toate cartile pe care vreau sa le citesc si pentru toti prietenii pe care vreau sa ii vad. – John Burroughs
Nu trai in trecut, nu visa la viitor, concentreaza-ti toate eforturile in prezent. – Buddha
Daca o viata de om e prea scurta pentru a citi toate capodoperele, mai are sens sa scriem carti mediocre? – Valeriu Butulescu
Deci iata cateva exemple , exemple date de oameni cu renume , dar ei o vad din perspectiva lor , dar noi cum o vedem ?? pentru noi ce este viata ,? Nu pot sa raspund in locul vostru ,fiecare vedem viata in diferite moduri insa insa ce este de fapt ea ?
Viaţa este o curgere, este un fluviu, este o mişcare continuă. Dar oamenii au impresia că ei înşişi reprezintă ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este încremenită; viaţa este o continuă schimbare. Cu cât există mai multă schimbare, cu atât viaţa este mai abundentă. Iar o viaţă abundentă aduce cu sine extraordinare schimbări, clipă de clipă.
Multa vreme am crezut ca ar trebui sa ma tem de oameni care iti vor raul, de prieteni care pot trada, de sentimente care pot provoca durere, de gesturi tandre care pot parea ridicole… Nu eram pregatit sa pricep ca indiferenta poate fi mult mai traumatizanta si demoralizanta decat toate acestea. “Sa nu-ţi fie teama de dusmanul tau; cel mai rau lucru pe care ţi-l poate face este să te ucida. Să nu te temi nici de prietenul tau; cel mai rau lucru pe care ţi-l poate face este să te tradeze. Teme-te insa de indiferenta. Caci prin tacerea ei, prin consimtamantul ei tacit, te ucide şi te tradează în acelaşi timp”
Ne doare indiferenta celorlalti fara de noi, mai ales atunci cand vorbim de persoane apropiate. Dar atunci cand indiferenta apare intr-o relatie de iubire? “Nu in putine cazuri, femeia si barbatul nu stiu sa se desparta la vreme. Asteapta sa dispara tot ce i-a apropiat si legat, pana ajung sa le fie sila de ei. In loc sa transforme despartirea insasi in ceva deosebit, de care sa isi aduca aminte cu duiosie mai tarziu, tarasc un rest de dragoste”
Indiferenta celorlati sau indiferenta in iubire, ne pot duce intr-o stare in care ajungem sa devenim indiferenti si fata de noi insine. Si, din pacate, nu este vorba de acea indiferenta care sa se confunde cu iubirea Christica si sa implice sacrificul personal pentru binele altora. Preferam sa ne pierdem mai degraba intr-o stare de amorteala, de nepasare, sa ne autovictimizam si sa ne innegrim sufletul cautandu-ne motive si scuze in reactile sau “nedreptatile” celor din jur. Devenim indiferenti fata de ceea ce facem, indiferenti fata de dorintele si visele noastre, indiferenti fata de destinul nostru. Nu vom face decat sa intram intr-un cerc vicios, sa reluam un ciclu traumatizat, pentru ca “fara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem ca o moara de vant spanzurata in vid!”. “Nimic durabil nu se poate intemeia pe indiferenta”
Sta in puterea noastra sa vrem sa iesim din starea apatie si de aplatizare afectiva, sa ne regasim bucuria pentru lucrurile marunte din jurul nostru si pasiunea care ar trebui sa fie motorul oricarei activitati pe care o intreprindem. “Daca destinul nu depinde de tine, de tine depinde ce faci cu ceea ce îţi da destinul”
Am devenit fiinţe conduse de o conştiinţă a turmei şi am creat o societate a tiparelor de gândire şi credinţe. Ne este frică de război şi de iminenţa unui război. Ne e teamă de conflicte. Ne e teamă de neconsacrare. Ne e frică să privim în ochii celui sau celei pe care o iubiţi, dar tânjim cu disperare după un strop de afecţiune. Punem sub semnul întrebării fiecare lucru bun care ni-se întâmplă în viata şi ne îndoiţi de faptul că ni-se va mai repetea vreodată. Ne umilim pentru a obține succes, faimă și aur, sau chiar fericire. Am acţionat din disperare până ce am devenit niște oameni disperați .
Am urcat munți la care nu le-am văzut vârfurile, am străbătut deșerturi fierbinți și oceane fără sfârșit însa din păcate nu am văzut roua din iarba din fata casei noastre.

emotiile

1diggdigg

Conceptul de "emoţie" este asemănător celui de "timp": dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce este, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele... Problema este atât de obscură, încât nu există definiţii şi clasificări definitive, deşi atât filozofii, cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna.

Conceptul de "emoţie" este asemănător celui de "timp", dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce este emoţia, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele pentru a formula un răspuns. Problema este atât de obscură, încât încă nu există definiţii şi clasificări definitive pentru "emoţie", deşi atât filozofii (ca Aristotel, de pildă), cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna.

Probabil că principala dificultate a definirii şi înţelegerii emoţiilor ţine de faptul că acest concept nu este la origine un termen ştiinţific, cu o definiţie precisă, ci un construct popular. Cercetătorii au sarcina dificilă de a descoperi ce vor să spună oamenii atunci când fac apel la aceste experienţe subiective numite emoţii şi care sunt mecanismele de funcţionare ale acestora.

O altă dificultate în calea unei ştiinţe precise a emoţiei o reprezintă limbajul în sine. Nu toate limbile au acelaşi set de termeni pentru a identifica emoţiile. În cazul limbii române este cunoscut cazul cuvântului "dor", care, după analiza unui mare gânditor cum a fost Constantin Noica, are trăsături unice şi este de netradus în alte limbi. Cum cuvintele sunt vehiculele prin care exprimăm emoţiile, putem vorbi de "emoţii româneşti", "emoţii americane", "emoţii franţuzeşti" etc. Emoţiile, fiind parte specifică a naturii umane, sunt prezente în limbaj în construcţii diverse, unele extrem de complicate ca mesaj şi sub aspectul analizei sensului, ca "mă doare sufletul", "îmi plânge inima" etc. Obişnuiţi cu ele, înţelegem sensul lor, dar trebuie să recunoaştem că este foarte greu să ştim care sunt simţămintele unei persoane care ni se plânge că "o doare sufletul". Emoţia este o experienţă strict personală, greu de cuantificat în vreun fel.

Dacă o să încercaţi să citiţi dicţionarul (îl puteţi încerca pe cel afişat pe coloana din dreapta a site-ului) pentru a vedea cum este definită emoţia în diversele dicţionare ale limbii române, veţi observa, credem, pe de o parte că definiţiile diferă de la dicţionar la dicţionar, iar pe de altă parte că acestea nu sunt lămuritoare. Dacă dorim totuşi să identificăm acel ceva care pare a fi numitorul comun al definiţiilor, cred că am putea spune că emoţia este e reacţie mentală conştientă însoţită de modificări fiziologice şi de comportament. Nu lămuritor definitiv, dar suficient cât să ne facem o idee.

Cum nu ne-am propus să lămurim noi problema definirii emoţiilor, vom continua prin a oferi diverse clasificări ale acestora, pentru a ne face o idee asupra modului în care psihologii se raportează la emoţii.

PAUL EKMAN ŞI EMOŢIILE UNIVERSALE

Psihologul american Paul Ekman de la Universitatea California (expert în studiul emoţiilor, manifestărilor acestora şi în studiul mecanismului minciunii), pe baza rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele, arată că există 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă: frica, mânia, tristeţea şi bucuria. Universalitatea acestor manifestări poate fi tratate drept un puternic indiciu că aceste 4 emoţii sunt emoţii fundamentale, ce ţin de natura umană.

Primul care a constatat caracterul universal al emoţiilor a fost Charles Darwin, folosind această idee pentru a susţine teoria evoluţionistă, motivând că emoţiile reprezintă modele de reacţie mentală întipărite în sistemul nervos.

CLASIFICAREA EMOŢIILOR DUPĂ DANIEL GOLEMAN

Psihologul Daniel Goleman (cunoscut în special pentru cercetările sale privind inteligenţa emoţională), face următoarea clasificare a emoţiilor:

Mânia		Tristeţea	Frica	Bucuria	Iubirea	Surpriza	Dezgustul	Ruşinea
	Furia	Supărarea	Anxietatea	Fericirea	Acceptarea	Şocul	Dispreţul	Vinovăţia
	Resentimentul	Mâhnirea	Nevozitatea	Uşurarea	Prietenia	Mirarea	Aversiunea	Jena
	Exasperarea	Îmbufnarea	Preocuparea	Mulţumirea	Încrederea		Detestarea	Supărarea
	Indignarea	Melancolia	Consternarea	Binecuvântarea	Amabilitatea		Repulsia	Remuşcarea
	Vexarea	Mila de sine	Neînţelegerea	Încântarea	Afinitatea			Umilinţa
	Animozitatea	Singurătatea	Îngrijorarea	Amuzamentul	Devotamentul			Regretul
	Irascibilitatea	Disperarea	Teama	Mândria	Adoraţia
	Ostilitatea	Deprimarea	Spaima	Plăcerea senzuală	Dragostea
	Ura		Groaza	Răsplata	Mila
			Fobia	Satisfacţia
			Panica	Extazul

Goleman afirmă că pe baza emoţiilor se formează predispoziţiile (ori, am spune noi, starea de spirit), care sunt mai puţin evidente/intense ca emoţiile, dar au o durată mai mare. Dincolo de predispoziţii sunt temperamentele, tendinţa de a-ţi aminte anumite emoţii şi care defineşte/determină comportamentul general al persoanei în anumite conjuncturi.

CERCUL EMOŢIILOR DUPĂ ROBERT PLUTCHIK

Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 "cercul emoţiilor", care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale. Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine şi incluse în tabelul de mai jos, pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate.

Emoţii fundamentale	Emoţiile opuse
Bucurie	Tristeţe
Încredere	Dezgust
Frică	Mânie
Supriză	Anticipaţie
Tristeţe	Bucurie
Dezgust	Încredere
Mânie	Frică
Anticipaţie	Surpriză

LISTA EMOŢIILOR DUPĂ W. GERROD PARROTT
În cartea sa "Emoţiile în psihologia socială", publicată în anul 2001, psihologul W. Gerrod Parrott stabileşte următoarea listă a emoţiilor:

Emoţie primară	Emoţie secundară	Emoţii terţiare
Dragoste	Afecţiune	Adoraţie, afecţiune, dragoste, atracţie, grijă, tandreţe, compasiune, sentimentalism
	Dorinţă (sexuală)	Excitaţie, dorinţă, pasiune, infatuare
	Pasiune	Pasiune
Bucurie	Veselie	Amuzament, extaz, jovialitate, plăcere, jubilare, satisfacţie, euforie
	Entuziasm	Entuziasm, zel, înfiorare, euforie
	Satisfacţie	Satisfacţie, plăcere
	Mândrie	Mândrie, triumf
	Optimism	Speranţă, optimism
	Încântare	Încântare
	Uşurare	Uşurare
Surpriză	Surprisă	Uimire, surprindere, stupefiere
Mânie	Iritare	Iritare, agitare, ţâfnă
	Exasperare	Exasperare, frustrare
	Furie	Mânie, furie, ostilitate, ferocitate, batjocură, acreală, dispreţ, resentiment, respingere
	Dezgust	Dezgust, repulsie, dispreţ
	Invidie	Invidie, gelozie
	Tortură	Tortură
Tristeţe	Suferinţă	Suferinţă, agonie, durere
	Tristeţe	Depresie, disperare, neajutorare, nefericire, durere, melancolie
	Dezamăgire	Dezamăgire, anxietate
	Ruşine	Ruşine, vină, regret, remuşcări
	Indiferenţă	Alienare, izolare, indiferenţă, singurătate, înfrângere, jenă, umilire, insultă
	Simpatie	Simpatie, milă
Frică	Oroare	Alarmă, şoc, frică, groază, teroare, panică, isterie
Frică	Nervozitate	Anxietate, nervozitate, tensiune, nelinişte, îngrijorare, tristeţe

După cum puteţi vedea din clasificările oferite mai sus (există multe altele), nu există răspunsuri clare. Dezbaterea felului în care trebuie clasificate emoţiile continuă...

fashion girl

haine la moda

joi, 31 martie 2011

vile frumoase

chimia

ce este viata

viata , ce este viata pt noi ???

emotiile

Mânia

Tristeţea

Frica

Bucuria

Iubirea

Surpriza

Dezgustul

Ruşinea

Furia

Supărarea

Anxietatea

Fericirea

Acceptarea

Şocul

Dispreţul

Vinovăţia

Resentimentul

Mâhnirea

Nevozitatea

Uşurarea

Prietenia

Mirarea

Aversiunea

Jena

Exasperarea

Îmbufnarea

Preocuparea

Mulţumirea

Încrederea

Detestarea

Supărarea

Indignarea

Melancolia

Consternarea

Binecuvântarea

Amabilitatea

Repulsia

Remuşcarea

Vexarea

Mila de sine

Neînţelegerea

Încântarea

Afinitatea

Umilinţa

Animozitatea

Singurătatea

Îngrijorarea

Amuzamentul

Devotamentul

Regretul

Irascibilitatea

Disperarea

Teama

Mândria

Adoraţia

Ostilitatea

Deprimarea

Spaima

Plăcerea senzuală

Dragostea

Ura

Groaza

Răsplata

Mila

Fobia

Satisfacţia

Panica

Extazul

fashion girl

produse D&G